excuse me, it's time for my meds

Leonard Cohen: Everything keeps on going or it stops. I mean... you know when you're happy. There's been so much talk about the mechanics of happiness; psychiatry and pills and positive thinking and ideology. But I really think that the mechanism is there. All you have to do is get quiet for a moment or two, and you know where you are...
Interviewer: And for this knowing where you are, you don't need the help of anything like drugs or liquor or anything?
Leonard Cohen: Well... It's not a matter of the help. I mean, you can co-operate with the vision that alcohol gives to you. You can co-operate with the vision that LSD gives you. I mean, all those things are just made out of plants and they're there for us and I think we ought to use them. But also, there's another kind of high to get from refusing to use them. You know, there's all kinds of possibilities. Asceticism is a nice high too. Voluptuousness is a high. Alcohol is a high. I mean, the town gets beautiful under alcohol. I get kind of stupid and generally throw up. But some people get really beautiful with alcohol.
Interviewer: Do you see things in terms of highs and lows or is this just an appeal to sensation?
Leonard Cohen: Well... It's not just a matter of sensation. What I mean by high is not a manic phase of swinging nothing down buildings and laughing hysterically. I mean that you're situated somehow. There's a nice balance. That you're in the centre of your own orbit. Or as Dylan said, you fade into your own parade.

she would like a japanese to english translator

*portrait of my night sweater, edited to look worse than in reality.

*sentences that stuck to my mind today:
1. "Don't think of it as us breaking up, think of it as us being happy again."
2. "If only I could google translate your signals. At least thus I'd know why I'm getting such mixed messages from you."
3. "My horniness is so much classier when you're around."

*the reason I want a japanese translator is so they can read me Murakami's 1Q84.

keep your mind ocean

there's too much good music to listen to anything I say.

hello winter madness (and other things that go through my mind)

1. When people tell me they're sad, I advise them to think of life as a bowl of ice cream. Or, even better, to just think of a bowl of ice cream. Works like a charm.

2. I have heard that beautiful people are lonely, because everyone is too intimidated to talk to them. I bet that happens with big spiders, too.

3. Sometimes when two people love each other... it's really unfortunate. Especially if their need for each other exceeds their love for each other.

4. Do you ever wonder what the person you will eventually marry is doing right this second?

5. If anybody asks me who taught me almost everything I know about life, I would say Jerry Seinfeld. Sorry, mom, he had me at:

6. "One day this pain will make sense to you". "Yeah, when summer finally arrives".

7.  chemicals over calories for me, thanks.

i like my clothes tumblr dried

 my tumblr

when you're sad you should stop being sad and be awesome instead.

a couple of summers back, i was hanging out with my lover and we decided to get pizza for dinner. we were bohemian like that sometimes. i wanted to eat it on the sidewalk, in front of the Metropolitan Library, but he didn't want to, cause it was somewhat cold for june and he hated the cold, i knew that. i said i really wanted to, so he smiled his smile and agreed. we decided to attack the first pizza place we saw, because we had walked a lot that day and didn't want to walk much further. the man at the pizza parlor said hi and we said hello. he asked us what we wanted and my lover turned to me with questioning eyes. i like my pizzas crazy hot and with not too many toppings, but i knew he had a special bond with pineapple on a pizza (which I would never ever understand), so I picked tropical, since he had agreed to fight the cold in front of the library to eat it with me. the man said we kids looked like good kids and that he was going to give us a special treat. i laughed my laugh and commented he must have been having a good day. he looked at me in perplexed awe and waved his arms into the air. "everyday is a good day. you make it beautiful." i smiled. I thought of my lover, because we hadn't been having too many good days then. the man continued. "even if other people upset you, at the end of the day it is yours and you make it beautiful, okay?" i nodded as if knowing that was the greatest truth of all truths. and it is.

cele mai proaste statusuri de Facebook

1. ”Private Joke.” Pe ideea, ”cine știe, știe”, se aruncă la întîmplare o frază voit incomprehensibilă restului muritorilor, cu excepția celor trei, patru prieteni cu care tocmai ai petrecut un week-end de mare destrăbălare, tradusă mai apoi prin mult prea multe glume... pentru inițiați. De-a dreptul exasperant.
Exemplu: ”Bărbosule, aveai dreptate, nu e nimic, dar nimic acolo!!”

2. ”Please help me, I need attention.” Evaziv, neliniștitor și vag misterios, acest status îi semnalează comunității că nu o duci bine, că ai o problemă. Dar, ce ciudat!, nu spui despre ce e vorba mai exact. Penibil. Poate eventual să declanșeze empatia acelor cîțiva prieteni ai tăi mai ”lêche-culs”, care te bombardează cu comentarii drăguțe, de genul, ”Baby, o să fie bine, acuși venim la tine cu o sticlă de vin” sau ”Curaj, știi că ești strong!”.
Exemplu: ”is sad.”

3. ”I have the coolest of lives.” Unul dintre cele mai detestabile. Constă în general din a enumera destinațiile pe care tu le judeci prestigioase, cu majuscule și fără comentarii adiacente. Nu mai încape loc de îndoială- ăsta e și scopul pînă la urmă- se va găsi cel puțin un naiv care să te admire: ”Vai, dar bine îți mai merge, bravo!”
Exemplu: ”PARIS>IBIZA>ST.TROP'>BALI>L.A.>VEGAS BABY!”

4. ”Radio România Actualități.” Ești la curent cu tot ce se întîmplă în lume, dar mai ales în lumea Facebook-ului, și-ți spui părerea, mai mult sau mai puțin pertinentă, adesea indignată, sprijinită de convingerea că analiza ta are oareșce valoare, despre orice. Adesea nu reușești decît să închizi uși care erau deschise sau să emiți comentarii spirituale, dar total pe lîngă subiect.
Exemplu: ”Nu e vorba de cine are dreptate sau nu, e vorba de ce simte fiecare în suflet, pentru că adevărul e unu, și universal valabil.”

5. ”Zero informații.” Mai apropiat de un act nevrotic decît de dorința de a transmite un mesaj, acest tip de status ne face să ne îngrijorăm în ceea ce privește sănătatea ta mentală. De ce spui asta și, mai ales, pentru cine? Cu ce scop? Michel Audiard spunea la un moment dat: "C'est pas parce-ce qu'on a rien a dire qu'il faut fermer sa gueule." Ba cam da.
Exemplu: ”are poftă de paste cu sos pesto.” sau ”s-a săturat de ploaie.”

6. ”Twitter Style.” Destul de asemănător, prin interesul pe care îl suscită, cu precedentul. Ne dă informații despre derularea vieții tale cotidiene în aspectele ei cele mai banale, îți permite să-ți scenarizezi existența, ca și cum, în viață, totul ar fi interesant. Adesea uzitat de cei care, de exemplu, atunci cînd sunt la birou, țin să comenteze cu voce tare tot ce fac.
Exemplu: ”merge pe stradă.” sau ”bea un pahar de vin cu colegii.”

7. ”Filozofico-poetic.” Adesea o frază în engleză, scoasă dintr-o melodie sau dintr-o poezie, și care e menită să-i ilumineze pe cei care care o citesc cu unul dintre adevărurile misterioase ale universului. Complet stupid, acest tip de status scoate la iveală o personalitate destul de pretențioasă, înfășurată într-o alură de profunzime, dar care adesea nu reușește decît să plictisească.
Exemplu: ”My soul is a virgin's shadow.”

8. ”Priviți-mă cum muncesc.” Proiecte profesionale de care nu ne pasă, ora la care ai plecat de la birou, mulțumiri oamenilor care ți-au întins o mînă de ajutor, autopromovare a unor proiecte personale... Gata! Facebook-ul nu e intranetul tău de la serviciu. Lasă-ne și pe noi să ne citim liniștiți news feed-ul.
Exemplu: ”21.30. singur în open space. grrr...”

in a daze amongst the first winter haze

(above, what Hamlet would have uttered in a deep philosophical voice, had he lived in our times)

(bellow, an essay on what was once achievable, now a distant childhood dream)

when I was younger- I mean like nine years old, I wanted to be a painter. I'm not sure if this was the sad part, but I think I wanted to be a painter because of the escapism. when I drew it was like I could be anyone, the canvas could turn into anything. I believed all the cliched lines about being an artist and what it involved. I felt pretty invincible. then I turned twelve and realized I couldn't draw for shit. the end.

when i woke up this morning

i think i got too distracted by the snow falling this morning (it's so fairytale it can make one almost sick) and over indulged in chocolate cookies, coffee and the poetry of clemence & rupert. i thought it was only the snow finally gracing us with its presence, but no, it's this entire day, so fairytale it makes me sick to my stomach. that is just... too good.

things to do in the pouring rain

1. citește V.-ul lui Thomas Pynchon. asta dacă nu ai citit înainte Gravity's Rainbow. e musai să fie în ordinea asta, pentru că V.-ul e un soi de warm-up pentru Gravity's Rainbow, altfel deja pare desuet și iluzoriu. prin comparație. și să ai pregătite lîngă tine un creion și cîteva coli. te vei lovi de un munte de referințe istorice și de conștientizarea propriei ignoranțe în ceea ce privește ideile și contextele pe care le descrie. 
”Oh, man, [...] an intellectual. I had to pick an intellectual. They all revert.”

2. vizionează La femme 100 têtes (1967), un filmuleț de doar 19 minute, regizat de Eric Duvivier, nepotul marelui Julien Duvivier, pornind de la colajele din 1929 ale lui Max Ernst. Filmul e teribil de complicat făcut, cel puțin pentru vremea aia, cînd nu se investea așa mult în mini-producții de genul, dar totul se explică atunci cînd ne uităm mai cu atenție la cine l-a produs, și anume Sandoz, o companie farmaceutică producătoare de LSD. Tipii aveau și o divizie de film, cu ajutorul căreia ”puneau umărul” la promovarea produselor. Tot ei au produs și Images du monde visionnaire (1963), realizat de Henri Michaux și again Eric Vivier. Go figure.

3. ascultă Music Go Music, a beloved, rather obscure band, who sound at times like ABBA crossed with Van Der Graf Generator. După care treci pe Sons & Daughters, pentru că, ce-i drept, ce ți-ai putea dori după un pop scandinav cu accente brit-progressive, dacă nu nițică melodramă scoțiană?

4. convinge pe cineva să-ți spele/maseze/dezmierde mîinile. Aici e adevăratul extaz. Începe cu o scufundare lină, într-un bol cu apă potrivit de fierbinte, în care ai turnat sare de mare cu piper roz și ulei esențial de vetiver. cu mișcări duioase, persoana care-ți asigură răsfățul ar trebui să facă valuri mici în apă, atingîndu-te cînd și cînd, astfel încît să nu mai știi care-i contactul piele/bule de aromă și care-i cel piele pe piele. Cînd te-ai săturat de scăldat, și pielea e moale și deschisă la mai mult, curăț-o în profunzime cu un săpun din lapte de capră, cu germeni de grîu. Deget cu deget, centimetru cu centimetru. În sus, în jos, în stînga, în dreapta, în diagonală, mai tare, mai încet, mai ferm, mai duios. Introdu-ți apoi palmele curate într-un prosop mînuit strașnic de binefăcătorul tău, care deja pregătește terenul pentru ultimul pas al acestui proces de intens extaz senzorial: masajul cu ulei de cătină albă și portocale. mmm.

caut o fată.

Care să aibă picioare frumoase și păr de bebeluș la ceafă, din ăla fin și care se umezește repede vara sau pe pernele din paturile din camerele cu geamuri aburite.

Și vocea un pic spartă. De la țigări și țipete.

Și de ce nu strungăreață. Ca Vanessa Paradis sau Jessica Hart. În care să-mi julesc limba.

Care să nu iubească nici Facebook-ul, nici cola light, nici serialele. Dar care să le recunoască statutul de plăceri vinovate. Și să le accepte cu naturalețe. Pentru că o fac umană.

Care să nu fie nici branșată, nici paysanne, nici de dreapta, nici feministă.

Care să-mi zică atunci cînd sunt prost îmbrăcat, să mă atenționeze cînd am ceva printre dinți și să-mi tragă o palmă mai mult sau mai puțin metaforică atunci cînd sunt bădăran sau nesimțit.

Care să știe să deschidă două sticle de bere cu bricheta. Una pentru mine și una pentru ea.

De care să se îndrăgostească în secret, definitiv și iremediabil, toți amicii mei.

Care să mă facă să cred că eu am învățat-o totul din punct de vedere sexual, chiar dacă nu-i adevărat.

Alături de care să nu mă plictisesc nici atunci cînd eșuăm, fără să ne dăm seama, în vreo bombă de bar cu bailamos pe repeat.

Care să nu se vexeze atunci cînd îi răspund cu da la întrebarea ”m-am mai îngrășat?”.

Care să urle hiturile anilor nouăzeci, pe scooter, cu cea mai bună prietenă, în drum spre mare. Unde o aștept eu. Beat și posibil nu în cortul meu.

Care să aibă un job care să o facă să călătorească des, dîndu-mi astfel ocazia să sparg totul prin casă de dorul ei.

Care să nu fi ieșit cu niciunul din cunoscuții mei. Despre care nu fi știut nimic în prealabil dar care, după o cafea și un corn, să mă facă să o cunosc mai bine decît pe mine însumi.

Care să nu aibă un gay pe post de cel mai bun prieten.

Care să fie mai inteligentă și mai cultivată decît mine.

Care să fie la fel de sexy și-n bascheți și hanorac, și-n Louboutin și Chanel.

Care să aibă prietene care să-i spună că e norocoasă că este cu mine.

Care să fie drăguță cu mama mea, deși o privește de sus.

Care să-mi spună că voi fi un tată bun, dar care să nu-și dorească progenituri imediat.

Care să știe că nu trebuie să-mi vorbească dimineața.

Dar care să știe că, în schimb, îmi place sexul dimineața.

Care să nu spună nu, din cînd în cînd, unui McDo unsuros, dar care să-mi interzică să mai mănînc kebaburi.

Care să fie doar un pic geloasă, și să n-o țină mult.

Care să mă dezbrace cînd suntem pe punct de plecare și să-mi spună că preferă să ne băgăm din nou în pat, cu popcorn și filme proaste, la care să ne uităm doar pînă la jumătate.

Care să-mi spună bancuri, chiar dacă nu sunt haioase.

Care să-mi fie cea mai bună prietenă dar și cel mai aprig dușman.

Care să creadă că tot ce fac eu e super, de la trișatul la cărți, pînă la lipitul lucrurilor prin casă cu superglue de proastă calitate.

Fetele care caută băieți care caută fete de genul acesta sunt preferatele mele.

1996

pîine caldă, făcută la țest de bunica, rățuștele înecate în ligheanul cu apă din fîntînă, Fecunditatea lui Emile Zola și ochii larg deschiși a uimire (vătraiul cu care mamaia ațîța focul în sobă a căpătat valențe de tortură inimaginabile), sunset beach și sailor moon, ziarele vechi de o zi, pe care le citeam din scoarță-n scoarță, cu voce tare, bunicului, promițîndu-i că voi fi doamna de la televizor cînd mă fac mare, sau doamna bibliotecară (dar asta mi-o spuneam în gînd, să nu-l supăr), diminețile în care mă trezeam la patru, să car apă neîncepută la vecini, pentru morții satului, să aibă ce să bea în trecerea spre lumea cealaltă. my happiest childhood year, spent with my eyes constantly open. to everything.

je veux te voir

1. lollipops made of orange blossom water and fresh thyme, 2. Angelica Houston & Patti Smith being amazingly beautiful, 3. the envelope in which i'm sending you the 10 commandments of Bowieism (prima, "I will be the queen and you, you will be the king" și ultima, ”Thou shall let all the children boogie”), 4. Feist's new album, 5. the yummiest looking thing ever, ce merge devorată înainte de acadele, 6. the tree, directed by julie bertuccelli and based on the novel by judy pascoe, 7. the must-have.

four for fall

You should watch Young Goethe in love. E de nenea care a făcut Baby în 2002. So it's worth it.

După ce m-a dezamăgit in so many ways cu A Dangerous Method, Cronenberg mi-a recîștigat afecțiunea necondiționată cu They came from within (1975), film pe care, nu știu cum, dar îl ratasem. Do watch it. 

Îmi amintesc și acum prima dată cînd am auzit fraza asta. Eram mică și mă uitam la Farmecele (Charmed) lui Prue, Piper și Phoebe. ”După fiecare moment de fericire urmează o tragedie.” Apoi a mai trecut ceva timp si am mai auzit o chestie. De data asta spusă de Dalai Lama. ”Happiness comes through taming the mind; without taming the mind there is no way to be happy.” Mi-a rămas în minte, și am legat-o de prima revelație, doar că sub altă formă, which made more sense to me. ”Happiness comes through taming the mind without taming the mind.” It sort of accepts both ways. 

Two Women, one of the best movies about WWII i've seen in quite some time. And yes, this is a totally biased opinion, since Sophia Loren is my undercover lover.  

i miss hanging out with christine and richard

Nu mai știu de cîte ori am văzut filmul ăsta în cei șapte ani de la apariție. Cert e că îi știu aproape toate scenele pe dinafară. I can safely say it is my favorite movie of all time. E vorba de niște oameni singuri, care-și întind antenele firave spre cine e disponibil să le primească. In awkward and unusual ways. 

parisian rhapsody

rue de Seine, quai de Conti, Pont des Arts, ghetoul Marais, boulevard de Sebastopol, cartierul Latin, parcul Montsouris, Place de la Concorde, Joinville, rue des Lombards, rue de Verneuil, Pont Saint Michel, Pont au Change, Chatelet, turnul Saint Jacques, rue de Cherche-Midi, Boul' Mich', L'Odeon, Montparnasse, Porte d'Orleans, boulevard Jourdan, rue de Medicis, Salle de Geographie, Belleville, Pantin, rue Scribe, Jardin des Plantes, rue de la Tombe Issoire, rue Reaumur, Gare de Montparnasse, Cochabamba, Livada Măslinilor, și încă multe, și mai multe, cele mai multe.

dar aș prefera să le văd pe toate separat, să le introduc în lumea mea fără să-mi propun să le introduc în lumea mea. dorința asta de a vedea Parisul se axează exclusiv pe nostalgie. o resimt ca pe un complex al Arcadiei, o întoarcere la marele uter, au bon sauvage. și vibrez și tremur și sunt ca o pisică ce așeaptă să facă marele salt, să dea fuga la joacă.

being out of line

I don't wish to sound like an intellectual snob who has just finished 6 years of private schooling, which I haven't anyway, but I've just come to the realization that I must stop watching TV to stay sane. It almost kills me to be aware of all the bad things that are happening in this big bad world, while my TV rants about the shittiest things imaginable.

Anyway, to whom it may concern, last night I learned some Portuguese. These three phrases will get me far if I'm ever in Brazil.

Lesson one:
É este o meu hambúrguer?
(Because Brazilian people like to be asked even the silliest most obvious things. And I have a feeling the friendship between me and any hamburger in sight will be as close as ever.)

Lesson two:
Perdoem-me, mas é INSUPORTÁVEL!
(Bottling up your emotions is not advisable anywhere. I think.)

Lesson three:
Esse club ta aberto?
(After a lazy, dusty and doggy day in the favela, I have to cool down somehow.)

This movie is probably more or less bad, but I'm going to watch it out of respect for my ever growing appetite for sweddish crime novels. The part with no private schooling seems obvious enough right now, doesn't it?

London, I miss you so much it hurts my eyeballs looking at the pictures I took of you.

the way your mother warned you about, essentially

1. Cultivatul
Cu Amurgul idolilor sau cum se filosofează cu ciocanul îndesată neglijent în buzunarul de la spate al blugilor, vorbește încet, dar frumos. Te afumă cu idei profunde și păreri prăfuite despre subiecte la care nu te pricepi și-i merge. Totuși, disprețul afișat pentru orice formă de superficialitate va sfîrși prin a te obosi/plictisi.

2. Invadatorul
Mailuri, Facebook, SMS, BBM, Skype, WhatsApp... complètement freako, te hăituiește cu toate mijloacele de comunicare existente. Dacă ar putea, ți-ar face și semnale de fum sau ți-ar trimite un porumbel voiajor. Sufocant pînă la extrem, rezultatele pe care le obține sunt cel mai adesea lame, dar îi mai și reușește. 

3. Amicul de birou
E colegul ăla un pic dereglat, foarte zgomotos și care face glume nesărate în open space. Un tip simplu (ca să nu zic mai rău), care se bazează pe proximitatea cotidiană pentru a te hărțui pînă la limita legalului.

4. Extra-senzo/sexualul
Foarte apreciat, because he's got balls. Stați liniștiți la coadă la castraveți, cînd, din nimic, te asediază spunîndu-ți că te vrea... aici și acum. Jucînd bine cartea surprizei și bazîndu-se pe un demers oarecum cinematografic, are rezultate frumușele. 

5. Nemofturosul
Vag drăguț, se bazează pe un demers cantitativ, aproape matematic. E genul care pariază pe toți caii la o cursă, ca să se asigure că cîștigă. Poate să iasă cu 10 fete în aceeași seară știind că, stastistic, nu poate să iasă în pierdere. Total insensibil la eșecuri sentimentale și eminamente puțin selectiv.

6. Prosperul
Regizor, fotograf, producător, încearcă să-și multiplice cuceririle mituindu-le cu eventuale oportunități profesionale. În general e invidiat de bărbați- care nu ezită nici să-l judece din punct de vedere moral- dar care sunt totuși conștienți că, dacă ar fi în locul lui, ar face același lucru.

7. Festivul
Entuziast și dinamic, e specializat în femeile care tocmai au ieșit dintr-o relație de lungă durată. Cald, lipicios și ready to partyyy, e ca o gură delicioasă de aer proaspăt după cei șase ani de chin alături de nesimțitul acela de Matei. Totuși, lifestyle-ul său instabil nu te va amuza decît pentru o vreme.

8. Le faux gay
Puțin răspîndit, dar redutabil și sneaky. Situat la paroxismul gentileții și sensibilității, toată lumea se întreabă dacă e gay sau nu, dar el preferă să-și învelească viața sentimentală într-o aură opacă. Asta pînă accepți să te culci cu el.

9. Altruistul
Dă bani la cerșetori, lasă bacșișuri mari, le zîmbește bătrînilor și copiilor. Nu ezită să-și inventeze cîteva misiuni umanitare fictive efectuate în trecut și să se indigneze public din cauza sorții imigranților ilegali. E ceva putred în Danemarca și nu va dura mult pînă ce filantropia sa extremă va deveni culpabilizantă.

10. Haiosul
Urîțel, dar simpatic, poate să devină extrem de șarmant. ”Femme qui rit, à moitié dans mon lit” e zicala lui fetiș. A înțeles că nu poate miza pe partea fizică așa că-și pune la treabă spiritul neobosit de caustic de cîte ori are ocazia.

11. Pygmalionul
Faptul că e mai în vîrstă nu-l complexează, dimpotrivă, a făcut din asta o armă de seducție. Paternal și protector, te liniștește servindu-ți marile adevăruri ale vieții, extrase din experiență. Mizează, de asemenea, pe mitul maturității sexuale. Detestat de cei tineri, care totuși speră să ajungă ca el la un moment dat.

12. Bogatul
Trist, dar rămîne în continuare cel mai eficace de pe listă. Puterea lui nelimitată de cumpărare îi conferă străluciri nebănuite. Derivații săi, ”celebritatea”, ”fiul lui cutare” sunt și mai redutabili.